Probabil s-a întâmplat fiecăruia dintre noi măcar o dată, ca limba noastră maternă să ne dea bătăi de cap, gândindu-ne cum naibii se mai scrie… într-un cuvânt sau dezlegat, cu cratimă sau fără, cu un „-i” sau cu doi „-ii”? De aceea vă vom prezenta care sunt cele mai întâlnite greșeli gramaticale pe care le fac românii.

1. Când se scrie „vi” sau „vii”?

„Vi” cu un singur „-i” se scrie doar atunci când poate fi completat cu „vouă”. Ex: Vouă vi s-a luat de mine.

„Vii” cu doi „-ii” se scrie pentru persoana a doua singular la indicativul și conjunctivul vb. „a veni”, dar și pentru pluralul de la „viu”: „(tu) vii”, „(tu) să vii”, „(pui) vii”. Ex: Să vii la mine mâine să-ți dau cartea de română. Mamiferele nasc pui vii.

„Viii” cu trei „-iii” se scrie doar în situația următoare „Viii cu viii, morții cu morții”

2. Corect este „acum”, ci nu „acuma”.

Forma corectă este „acum”, nu este corect să scriem „acuma”.

3. „noștri/voștri” vs „noștrii/voștrii” – niciodată nu vom scrie cu doi „–ii”, forma corectă este cu un singur „-i”, deci forma corectă este „noștri/voștri”.

4. Cum se scrie corect „crează” sau „creează”? Ei bine, NICIODATĂ nu se va scrie „crează”cu un singur „e”, ci „creează” cu doi „-ee-” pentru că vine de la conjugarea vb. (cre-ează, ca și lucr-ează)

5. Când se scrie corect „fi” sau „fii”?

Ei bine, se scrie „fii” cu doi „-ii” doar în următoarele cazuri la imperativ afirmativ „Fii atent”,la conjunctiv prezent afirmativ și negativ „tu să fii (atent)”/„tu să nu fii (acasă)”, dar și laforma de plural a substantivului „fiu”(Cei doi fii ai lui Gheorghe erau la râu).
În rest vom scrie „fi” cu un singur „-i” în toate celelalte cazuri: „a fi”, „nu fi”, „ai fi”, „vei fi”, „să fi fost”, „să nu fi fost”

6. „zi” sau „zii” care este forma corectă?

NICIODATĂ nu se scrie corect „zii” cu doi „-ii”, se scrie „zi” cu un „-i” când este vorba de zi calendaristică, de imperativ afirmativul verbului „a zice” la persoana a doua singular, adică „zi când iți termini treaba!”, iar pentru persoana a treia singular se va folosi doi „i” despărțiți de cratimă „zi-i(lui/ei) să își facă tema!”

7. Când se scrie „miniștri”, „mândri” „membri” cu un singur „i” și când se scrie cu doi „ii”?

Ei bine, „miniștrii”, „mândrii”, „membrii” se vor scrie cu doi „-ii” doar dacă se pot înlocui în același context cu „ministrele”, „membrele”, „mândrele”. În rest se vor scrie cu un singur „-i” în toate celelalte situații ambii (miniștri/membri), ceilalți (miniștri/membri), cei 10 (miniștri/membri).

8. Conform noului DOOM se scrie într-un cuvânt „vreun”, „vreo” , „niciun”, „nicio” în majoritatea cazurilor. Însă aceste structuri pot apărea şi scrise separat, atunci când componentele respective au alte valori gramaticale, de exemplu: nici – conjuncţie (de multe ori cu sens disjunctiv, adică de excludere), un/o – numeral şi atunci vom scrie: în punga aceasta nu-i nici un kilogram de fructe (şi nici două); eu nu am dat nici o sută (şi nici o mie) de lei.

9. Când se scrie cu cratimă „a-i” și când se scrie legat „ai”?

Se scrie legat când se folosește pentru a forma perfectul compus „Tu ai fost la mare?”, pentru a arăta posesia „Ai cui sunt sunt băieții aștia?”, în timp ce „a-i” cu cratimă se scrie atunci când poate fi completat de „lui/ei”: „A-i da încredere în sine este un lucru mare.”

10. Verbele care se termină la infinitiv în „-i”, DOAR la perfectul simplu la persoana I se scriu la sfârșit cu doi „-ii” (eu reușii, eu răzbii, eu moștenii, eu zăbovii, etc.). Însă există și unele excepții cum ar fi verbul „a fi”, a cărui formă „eu fui/fusei;